Respiratie Holotropica

Respiraţia Holotropică este o abordare ce aparţine psihologiei transpersonale, ramură a psihologiei care recunoaşte şi acceptă spiritualitatea ca pe o dimensiune importantă a fiinţei umane, şi care studiază şi tratează întregul spectru al experienţelor umane, inclusiv diferitele niveluri ale psihismului care devin manifeste sub forma unor stări de conştiinţă extinsă.

Tehnica Respiraţiei Holotropice a fost creată de psihiatrul de origine cehă Stanislav Grof şi de către soţia sa, Christina Grof. “Respiraţia Holotropică este o metodă puternică de explorare a sinelui şi o terapie care foloseşte o combinaţie de mijloace aparent simple – respiraţia accelerată, muzica evocatoare şi un tip de activitate corporală care ajută la eliminarea reziduurilor bioenergetice şi emoţionale. Are în comun anumite elemente cu terapiile experienţiale şi cu psihologia umanistă, cum ar fi practica Gestalt şi metodele noi inspirate de Reich, care se axează pe exprimarea emoţională şi activitatea corporală. Totuşi, trăsătura unică a Respiraţiei Holotropice este aceea că utilizează potenţialul intrinsec de vindecare al stărilor extinse ale conştiinţei.” (S. Grof).

Ce înseamnă “holotropic”?

Termenul înseamnă îndreptare spre întreg. Holos, în greceşte, înseamnă întreg iar trepein, a se îndrepta către, a se mişca într-o anumită direcţie. Astfel, accentul este pus pe tendinţa naturală a organismului uman de autoreglare şi vindecare, de îndreptare spre starea de unitate, iar dificultăţile la nivel somatic sau psihospiritual sunt văzute ca rezultat al fragmentării şi al înstrăinării de sine. Ca în toate terapiile holiste, omul este privit ca un întreg, având o tendinţă înnăscută şi spontană spre însănătoşire. Omul face parte din natură şi în natură apare permanent această calitate a regenerării continue.

Ce sunt stările extinse de conştiinţă şi care este scopul unei şedinţe de Respiraţie Holotropică?

Sunt acele stări care au potenţialul de a cuprinde în sfera de conştienţă mai mult decât părţi ale Eului şi Personalităţii, depăşind astfel nivelul “personal”, istoria de viaţă a individului şi deschizând astfel drumul spre percepţia unei realităţi transpersonale, o realitate care include arhetipurile fundamentale ale umanităţii, ce aparţin inconştientului colectiv. “Stările holotropice de conştiinţă au potenţialul de a ne ajuta să recunoaştem că nu suntem “euri închise în corp” şi că, la o ultimă analiză, suntem comparabili cu însuşi principiul creativ cosmic. Sau că – folosind afirmaţia lui Pierre Teilhard de Chardin, paleontologul şi filosoful francez – “nu suntem fiinţe umane care avem experienţe spirituale, ci fiinţe spirituale care avem experienţe umane” (Chardin, 1975).” (S. Grof).

Scopul terapeutic al tehnicii Respiraţiei Holotropice este lărgirea stării de awareness prin accesarea unor stări de conştiinţă extinsă, acele stări în care nu mai suntem identificaţi exclusiv cu aspectele corporale şi mentale ale fiinţei. Abordarea reprezintă una dintre numeroasele “tehnologii ale sacrului”, cum le numeste Mircea Eliade. Experimentarea unor asemenea stări poate avea un efect profund transformator şi vindecător, căci aduc la nivel conştient, acolo unde pot fi prelucrate şi integrate, straturi ale inconştientului personal şi colectiv – Grof continuă astfel abordarea psihodinamică existentă în psihanaliză şi în terapia analitică a lui Jung.

Metoda se referă la un proces de autoexplorare ce este potenţat prin utilizarea unor mijloace foarte simple – respiraţie mai rapidă, muzică evocatoare şi activitate fizică de relaxare. Procesul de autocunoaştere în Respiraţia Holotropică este spontan şi autonom, fiind guvernat, de inteligenţa interioară vindecătoare a participantului.

Ce se poate trăi în timpul unei Respiraţii Holotropice?

Pe lângă accesarea experienţelor senzoriale şi a celor legate de istoria personală, în stările holotropice pot fi trăite, după cum afirmă S. Grof, experienţe din domeniul perinatal (din preajma naşterii) şi din cel transbiografic – numit domeniul transpersonal “deoarece conţine matricele unei game largi de experienţe în care conştiinţa transcede graniţele corpului/ego şi limitele obişnuite ale timpului liniar şi spaţiului tridimensional. Aceasta duce la identificarea experienţială cu alţi oameni, alte grupuri, alte forme de viaţă şi chiar cu alte elemente ale lumii neorganice. Transcenderea formelor temporale asigură accesul la amintirile ancestrale, rasiale, colective, filogenetice şi karmice” (S. Grof). Sunt incluse aici experienţele arhetipale despre care vorbeşte Jung – figuri mitologice, teme şi tărâmuri ale tuturor culturilor şi timpurilor existente la nivelul inconştientului colectiv, chiar şi a celor pe care participantul nu le cunoaşte la nivel intelectual.

De cele mai multe ori, experienţele holotropice nu au un parcurs liniar, şi uneori pot fi trăite mai multe niveluri ale experienţei – nivelul biografic, perinatal şi transpersonal, care sunt conectate cu un anumit sistem COEX propriu clientului. În urma experienţei sale cu persoanele ce trec prin crize psihospirituale spontane, Grof afirmă că problemele emoţionale şi psihosomatice nu pot fi explicate doar prin evenimentele traumatice din existenţa postnatală a individului. El spune că materialul inconştient asociat unei anumite teme formează constelaţii – sisteme de experienţă condensaţă sau sisteme COEX. “Un sistem COEX tipic constă în mai multe materiale inconştiente stratificate care sunt legate între ele prin existenţa unor emoţii sau senzaţii fizice similare; contribuţiile la un sistem COEX vin din mai multe straturi ale psihicului. Straturile mai superficiale conţin amintiri ale traumelor fizice şi psihice petrecute în copilărie şi în viaţă adultă ulterioară. La un nivel mai profund, fiecare COEX este legat de obicei de un anumit aspect al amintirii naşterii […]. Cele mai adânci rădăcini ale sistemelor COEX duc la nivelul transpersonal al psihicului. Ele au forma amintirilor ancestrale, rasiale, colective şi filogenetice, experienţe care par să vină din alte vieţi şi diverse motive arhetipale.” (S. Grof )

Activarea memoriei celulare în procesul holotropic are potenţialul de a conduce la rădăcinile psihospirituale profunde ale tulburărilor emoţionale şi psihosomatice, având un potenţial profund vindecător la nivel fizic şi psihic.