Când este vorba despre sexualitate, mulți am crescut și ne-am dezvoltat precum florile din asfalt – strecurând viața prin golurile uitate libere, ferite de a fi înnăbușite. Fără un ghidaj sănătos, fără sprijin, fără normalizare și uneori fără limite sănătoase. Pentru majoritatea dintre noi – în special femei dar și pentru unii bărbați – sexualitatea și-a găsit un loc în existența noastră (pentru că ea nu poate fi oprită) în ciuda obstacolelor, dezvoltându-se ca ceva interzis sau inadecvat.
Nu este de mirare că cele două extreme ale funcționării erotice – inhibarea sau exacerbarea până la limita vulgarității – sunt atât de prezente. Nu ne-a învățat nimeni să prețuim apropierea erotică dintre două ființe ca pe o parte sacră a existenței. Nici să ne prețuim pe noi înșine ca ființe sexuale, în același timp cu respect față de sexualitatea și de alegerile celorlalți.
Și mai ales – mai ales! – avem foarte puține modele de interacțiune sănătoasă iubire-erotism – două ipostaze pe care am învățat mai degrabă să le trăim separat, iar uneori să le confundăm una cu alta.
Să trăim iubirea și sexualitatea în același loc, să crească împreună – iată o provocare pentru majoritatea dintre noi.
Să mai înlăturăm din asfalt și să punem pământ roditor la baza florilor.
Cu respect și cu iubire