Este atât de mult de normalizat, de vindecat, de re-împrietenit pentru noi, femeile, în legătură cu acest spațiu al ființării noastre ce ține de plăcere, conexiune și bucurie prin corp!
RUȘINEA este sentimentul cel mai frecvent pe care îl trăiește o femeie când vorbește despre propriile ei dorințe, fantezii, vise și nevoi erotice.
Vocea rușinii este cea care spune: “este ceva greșit în ființa ta – ceva ciudat / nepotrivit / vulgar / pervers / prea-nu-știu-cum – de simți sau vrei asta“.
Vocea rușinii este deseori atât de tăcută, încât nici nu realizăm că este acolo – pentru că rușinea ascunde.
Rușinea reduce la tăcere, până într-atât încât nevoia adoarme undeva în adâncul psihicului, ca un mușchi ce se atrofiază dacă nu este folosit.
Ne-am obișnuit să credem că femeile au nevoi sexuale mai scăzute decât bărbații.
Să fie oare adevărat?
Sau să fie vorba despre efectul cumulat al reprezentărilor introiectate din familie și pe cale religioasă, legate de dreptul natural al femeii de a simți plăcere și bucurie în propriul corp?